Investitii in actiuni, ETF-uri si strategia lui Warren Buffet

Sal’tare aventurierule. Observand ca exista foarte multe convingeri gresite despre investitiile in actiuni individuale (stock picking), astazi ma voi concentra pe acest subiect.

In articolul de fata voi vorbi doar despre o convingere, urmand ca in viitor, cand timpul permite, sa continui cu altele.

Domnule CarutaCuBani, despre ce convingere gresita este vorba ?

Una extrem de raspandita, si anume ca Warren Buffet, practic cel mai cunoscut si cel mai bun investitor al tuturor timpurilor, si-a construit imperiul facand value investing prin stock picking.

Domnule CarutaCuBani, hai ca exagerezi, acest lucru este clar stiut, bineinteles ca asa si-a construit averea imensa pe care o are…

S-ar putea sa fii surprins aventurierule.  Mai grav este daca cineva incearca sa copieze portofoliul lui Warren Buffet gandindu-se ca asa va face bani gramada. Stai pe aproape si vei intelege de ce.

Disclaimer: Desi acest articol, la baza ar trebui sa fie unul foarte tehnic, cu matematica, formule etc, am incercat sa-l prezint foarte light si usor de urmarit. La final de articol voi mentiona si sursa unui research paper pentru cei mai prietenosi cu matematica.

De necontestat

Evident, Warren Buffet este the best of the best, sau cel mai tare din parcare cum spuneam noi printre blocuri in copilarie. Cel putin atunci cand vine vorba despre investitii.

Nu trebuie sa ne uitam prea departe. In primul rand averea lui (facuta prin investitii) este absolut impresionanta: vreo 83 de miliarde de dolari. Si mai impresionanta este averea companiei prin care face investitii: 530 miliarde de dolari. Practic a scos un randament mediu anualizat de aproximativ 20%. Este pur si simplu mirobolant ce a reusit acest om.

Evident, acest lucru nu avea cum sa vina decat la pachet cu o performanta fabuloasa. Observam asadar ca daca ne uitam la fondurile / actiunile care au rezistat minimum 30 de ani, compania lui Buffet se afla la extrema dreapta, adica a rupt.

Sursa: Buffett’s Alpha

Am putea crede ca a reusit sa scoata randamente fabuloase luandu-si in carca un risc imens. Vorba aia, stim ca randamentul merge mana in mana cu riscul. Graficul de mai jos elucideaza si acest aspect. Practic ne uitam la sharpe ratio-ul companiei lui vs actiuni. Pur si simplu a surclasat. Este practic Schumacher in perioada lui de glorie.

P.S. Pentru cine nu stie ce inseamna sharpe ratio, pe scurt este o ratie ce ne arata cat de atractiv este un instrument financiar ajustat la risk. Cu cat este mai mare, cu atat este mai atractiv instrumentul financiar respectiv. Practic randament ajustat la risc.

Sursa: Buffett’s Alpha

Bun, aceste lucruri sunt de necontestat, iar partea interesanta a articolului abia acum urmeaza, caci vom afla cum a ajuns sa genereze un alpha atat de mare fata de …. toata lumea.

Domnule CarutaCuBani, pentru ca detine atat de multi bani, are acces la deal-uri preferentiale.

Desigur ca astazi am putea spune acest lucru despre el, dar intrebarea este cum a ajuns un astfel de mamut financiar.

Domnule CarutaCuBani, stiu eu. Value investing!

Nici macar value investing nu explica o astfel de crestere de nemaivazut pe un asa interval lung de timp. Sincer, n-am calculat exact, dar probabil value investing n-ar explica nici macar o treime din averea lui. Si oricum, nici macar n-a facut value investing asa cum il intelegem noi astazi. Sa incepem zic.

Cum ar fi daca … ?

Am spus in capitolul precedent ca Buffet a reusit sa scoata un CAGR impresionat de aproximativ 20%. Sa ai un astfel de randament mediu anualizat pe 50+ ani este cutia pandorei.

Totusi, hai sa ne intoarcem cu picioarele pe pamant si ne uitam la ce ar insemna un randament conservativ de doar 5%.

In mod evident, observam din poza de mai sus cum un randament de 5% la 1.000 dolari, transforma investitia in 1.050 de dolari.

Easy peasy pana aici. Dar daca mergem mai departe si presupunem ca pe langa cei 1.000 de $, mai adaugam inca 1.000 din OPM (other’s people money) ? Adica bani imprumutati. Sa presupunem de asemenea, ca acesti bani imprumutati nu cara cu ei nicio dobanda.

Uite-te putin mai bine la ce tocmai s-a intamplat. Practic am fi obtinut 5% din 2.000 de $, ajungand astfel la 2.100 de $. Evident, dand inapoi cei 1.000 de $ imprumutati, am fi bagat in buzunar 1.100 de $, ajungand astfel sa ne dublam randamentul. De la 5% la 10%.

Domnule CarutaCuBani, wow, intr-adevar, este absolut impresionant, insa cine se imprumuta la 0% dobanda ?

Stai asa aventurierule ca n-am terminat. Hai sa mergem mai departe si sa ne imaginam ca ai dobanda negativa la acei bani imprumutati. Cu alte cuvinte, ai imprumutat 1.000 de $, dar ai de dat inapoi doar 950 de $, adica 95% din ei.

Domnule CarutaCuBani, deja spui baliverne. Nu exista asa ceva.

Mai rezista un pic aventurierule pe acest caz ipotetic, caci presimt ca vei mai avea cateva momente de WOW pe parcurs.

Revenind, sa ne uitam la scenariul in care ai investit 2.000 de $ la 5% cu 1.000 de $ din banii tai + 1.000 de $ imprumutati, iar la final trebuie sa returnezi doar 95% din banii imprumutati, adica 950 de $.

Dupa cum se vede, randamentul investitiei in acest caz este un fabulos 15%. 

Tine minte, acest lucru in conditiile in care instrumentul financiar in care tu ai investit, a crescut doar cu 5%.

Domnule CarutaCubani, intr-adevar, observ puterea OPM-ului, insa cine imprumuta bani cu dobanda negativa ? Si de ce este acesta explicatie relevanta in cazul lui Buffet ?

Cazul lui Buffet

Si uite asa am ajuns in situatia in care iti pot explica cum a reusit Warren Buffet sa scoata niste randamente de neimaginat.

Presupun ca deja stii unde bat, practic a investit utilizand OPM (bani imprumutati) la un leverage de aproximativ 1.6 – 2. Cu alte cuvinte, pentru fiecare dolar investit de el, a mai bagat inca 0.6 – 1 dolari din bani imprumutati. Mai mult decat atat, banii imprumutati erau returnati cu dobanda negativa.

Domnule CarutaCuBani, bun, bun, insa cum a reusit sa se imprumute la dobanda negativa ? Cine era nebun sa-i dea bani cu imprumut cu dobanda negativa ?

Evident, nimeni, cel putin nu la inceput. Aici consta de fapt genialitatea lui Warren Buffet, caci si-a creat singur propriul mecanism de generare a OPM-ului (a banilor imprumutati).

Practic s-a folosit de industria de asigurari, cumparand o astfel de companie (NICO).

Domnule CarutaCuBani, nu inteleg…

Intr-adevar, poate este usor mai subtil, dar fii atent. Buffet, si-a dat seama instant ca practic platile lunare pentru asigurare (premium-urile) pe care clientii unei asigurari le platesc, nu reprezinta altceva decat niste imprumuturi pentru acea companie de asigurare. La finalul contractelor, daca suma despaguburilor este sub cea a premium-urilor primite, practic el a returnat banii imprumutati cu dobanda negativa.

Domnule CarutaCuBani wow…super tare, si totusi, de ce o companie de asigurari i-ar da lui premium-urile ?

Desigur ca nu i-ar da. De ce i-ar da ? Asa ca, dupa cum am zis, si-a cumparat propria companie de asigurari si a folosit-o ca si combustibil pentru investitii. Fucking genius, I might add.

Cu alte cuvinte, randamentele scoase de el strict din instrumente financiare nu reprezinta decat o mica parte din randamentul lui totalizat. Dupa cum vezi, nu este ca si cum el a gasit mereu acele cateva companii care au explodat an de an. De fapt nimeni nu ar fi putut face acest lucru.

Strategia bate orice

Vedem cum genialitatea lui Buffet, nu a stat in value investing, ci in construirea unei architecturi invetitionale non-conventionale.

De fapt, strategia lui include 3 elemente geniale.

  1. Faptul ca inca de la inceput a investit factor based tinand cont practic de 3 factori, nu doar unul (value investing). Acum, de unde stia de acesti factori, de eficienta lor etc, habar n-am, bafta lui. Oricum nu acest lucru a cantarit cel mai mult la randamentele lui fabuloase.
  2. Si-a explodat randamentele (practic le-a cam triplat) prin accesarea banilor imprumutati. Imprumutati, tot de el. Practic a cumparat o compania de asigurari pe care a utilizat-o strict in acest scop. Thing about it: a profitat in acelasi timp de efectul dobanzii compuse pe 2 planuri: banii lui + cei imprumutati. Fucking genius.
  3. Si mai impresionant mi se pare ca a reusit sa stie cat sa se imprumute si cat sa faca leverage. A stiut cum sa nu fie lacom. Cu alte cuvinte, de-a lungul timpului, el a avut diverse oportunitati de a baga foarte multi bani in piata. In special cand devenise deja cunoscut si ar fi avut foarte multi OPM la dispozitie. Cu toate acestea, el nu a deviat niciodata de la strategia lui, ramanand modest cu amplitudinea leverege-ului utilizat. A mentinut astfel un sharp ratio extraordinar. Practic, un randament foare mare, la un risc mic. Desigur, acum, ca timpul a trecut, este usor de zis ca ar fi putut mari riscul, caci tot ar fi cazut in picioare. Ba mai mult, probabil ar fi ajuns cel mai bogat om de pe pamant la o distanta stelara de locul 2.

Concluzie

Nu, Warren Buffet nu este un investitor excelent pentru ca a stiut el sa aleaga acele perle investitionale. Nici nu ar fi avut cum.

Este insa un geniu pentru ca a gasit un framework investitional non-conventional, reusind sa isi potenteze randamentele la un risc acceptabil.

Acum sper ca intelegi ca daca ai investi intr-un portofoliu ca cel al lui Warren Buffet, nu ai fi obtinut nici pe departe rezultatul lui. Si nu, nu pentru ca el are acces la deal-uri private, ci pentru ca omul este atat de badass, incat si-a creat propriul sistem intern de OPM cu dobanda negativa.

Sper de asemenea ca acum este mai clar de ce Warren Buffet recomanda tuturor sa investeasca practic in ETFs (sau index funds).

  1. Pentru ca este constient ca o persoana fizica, de tip retail nu are acces la astfel de conditii de OPM.
  2. Pentru ca stie ca o persoana fizica, nu are cum sa faca stock picking excelent long-term si sa mai fie si la un risc acceptabil.

Nu numai ca recomanda, dar a facut si faimosul pariu pe 10 ani cum niciun fond de investitii nu poate bate S&P 500 pe 10 ani, invitand toti managerii de fond din lume sa faca parte la acest pariu. In 2018 parca s-a incheiat pariul, avandu-l castigator, in mod evident pe Buffet.

Altfel, desigur, exista si alte explicatii, de finete. Cum de exemplu a avut mereu o parte importanta din portofoliu in companii private, ci nu doar publice. Practic acesta era un artificiu (imens) pentru a putea primi mai multe premium-uri in asigurari datorita volatilitatii lor mici. De ce acest lucru? Pentru simplul fapt ca evaluarea lor este facuta mult mai rar in comparatie cu o companie publica. Again, fucking genius.

Pentru cine vrea sa intre mai mult in detalii tehnice, cifre, formule matematice etc, poate citi un studiu interesant in care explica practic alpha-ul lui Buffet. Cel putin o parte.

Pe final, nu vreau sa zic ca stock picking nu este OK. Insa cu siguranta nu este OK sa o faci cu tot portofoliul, ci mai degraba cu play money. Pentru restul, exista ETF-uri, sau index funds.

Ciao si pe curand.

Disclamer: Nu sunt consultant sau planificator financiar. Nu recomand niciun fel de investitie in niciun produs. Tot ce scriu atat in acest articol cat si pe blog nu este altceva decat o opinie personala. Sunt banii tai si este treaba ta ce faci cu ei.

12 thoughts on “Investitii in actiuni, ETF-uri si strategia lui Warren Buffet”

  1. Salutare, cum rămâne/ce părere ai de DGI în acest caz? Că practic acolo faci stock picking și chiar Lynch recomanda prin ’95 abordarea asta pentru average Joe pentru o performanță superioară.

    1. Personal nu vad cum un average Joe ar scoate o performanta superioara prin DGI. Altfel, este o strategie buna daca se potriveste pe stilul investitorului. Faptul ca primesti dividende este un factor motivant ce te poate impiedica din a face prostii 🙂

  2. The average “Ionică” poate pur si simplu sa cumpere un ETF ca Vanguard FTSE All-World UCITS ETF Accumulating in EUR (VWCE) si sa-l țină până la pensie.

    Tilting cu allocation in bonds, sau small cap value premium sau emerging markets bonds, in vreme ce pot accepta faptul ca pot explica diferente intre randamentele portofoliilor diversificate, complica mult lucrurile. “There are exactly zero investors in the universe who failed to meet their financial goals because they did not include smart betas in their portfolios.”

    1. Poate investi in ce ETF ai zis tu, numai ca ar fi gresit daca ar avea impresia ca investeste in medie ponderata pe capitzalizare globala. De altfel, cel mai probabil ar scoate sub media pietei. Este important sa intelegem ce se afla sub ETF-uri. De asemenea, tilt-urile sunt facute pentru creare de premium. De exemplu un 1% in plus la cagr este enorm long-term. Astfel nu pot fi de acord cu faptul ca tilt-urile complica mult lucrurile 🙂

      1. Hm, imi da cu virgula raspusul dumneavoastra…
        VWCE este un ETF cu replicare fizica (deci nu sintetica), vad ca urmareste destul de precis benchmark-ul FTSE All-World, expunerea procentuala pe capitalizare globala este ok, iar la Vanguard, spre deosebire de iShares, “dividend leakage” sunt mult mai mici. Nici nu mai zic ca Vanguard, spre deosebire de iShares, foloseste derivative (lending securities) doar pentru eficienta managementului de portofoliu. Ma gandesc ca singurul mod de a scoate sub media pietei ar fi datorita jocului EUR-USD, atat…
        A contat mult o solutie de tip “all-in-one” pentru mine VWCE fata de solutia IWDA+EIMI 88%-12%.

        1. Hehe, nu o sa dau mura in gura intr-un comment, ca sunt convins ca vei invata mai multe asa. VWCE in niciun caz nu este echivalent cu IWDA+EIMI. Hai ca deja ti-am cam dat mura in gura, uf 🙁

          1. Imi plac tare mult comentariile dvs spumoase, zau :)) Inclusiv cele inserate in text cu dialogul virtual cu investitorul invățăcel. 😀
            I am still trying to get the hand of it, de asta am desfasurat un test. Date pt. VWCE avem doar din 25.07.2019 de cand a fost listat pe Xetra. 10.000 EUR atunci ar insemna 139.7624 unitati la pretul de 71.55 EUR. In paralel, respectand capitalizarea 88-12 a DM si EM, la 25.07.2019 am fi cumparat 167.1923 unitati de EUNL (IWDA) la pretul de 52.634 EUR si 47.6115 unitati de IS3N (EIMI) la pretul de 25.204 EUR.
            Fast forward until 15.09.2020, ieri, si pentru VWCE singur avem un +512.92 EUR, iar pentru IWDA+EIMI avem un +488.09 EUR. O diferenta destu lde mica de 5%
            Evident, nu sunt imbecil sa trag concluzia ca VWCE e mai bun, cel mai probabil procentele 88-12 sunt outdated, si mai trebuie “fine-tuned” putin la adevarata lor capitalizare globala. Diferenta nu e extraordinara, nevertheless.
            Acum, daca stau sa ma gandesc mai bine, probabil raspunsul la “VWCE e diferit de IWDA+EIMI” e dată de câte stocks sunt include in benchmark și in ETF-urile respective, nu?
            FTSE All-World are 3946 actiuni, iar VWCE are 3472 actiuni. Pentru IWDA+EIMI, cifrele ar fi 1605 stocks in benchmark si 1605 actiuni in IWDA, respectiv 2941 stocks in benchmark si 2662 actiuni in EIMI.
            Practic am compara VWCE cu 3472 actiuni cu IWDA+EIMI care au 1605+2662=4267.
            Mda, IWDA+EIMI e mult mai diversificat. Si mult mai lichid.
            Multumesc mult de tot pt challenge-ul acesta de gandire 😀

  3. Frumos articol. Acum ma gandesc cate “shortcut-uri” si “mishmasuri” similare cu cel al lui Warren B. exista in lumea asta de care probabil nu o sa aflam niciodata sau poate aflam peste vreo 50 ani :))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.