Sal’tare aventurierule. Astazi m-a palit o pofta nebuna de a aborda un subiect despre care sunt mega pasionat si pe care l-am mai mentionat din cand in cand: cum sa-ti cresti venitul activ in cantitati industriale.

Sincer, as fi vorbit mult mai mult si mai des despre cum poate o persoana sa-si creasca veniturile obscen de mult, insa stiu ca in realitate acest gen de articole sunt apreciate doar de o nisa foarte restransa de persoane.

Totusi, din cand in cand, setea unui acest gen de articol este atat de mare, incat, uite-ma acum vorbind despre asta.

Cresterea veniturilor mele

Pentru cei care ma urmesc de cativa ani deja este foarte clar ca eu nu vorbesc decat despre acele subiecte unde am experienta foarte mare. 

De aceea de exemplu pe subiectul finantelor nu vorbesc decat despre imobiliare, bursa si explodarea veniturilor active.

Dar si pe bursa de exemplu nu vorbesc decat despre strategia cu ETF-uri, actiuni individuale si strategia DGI. Nu ma bag in trading, optiuni si altele.

Pe imobiliare de asemenea, nu intru de exemplu in detalii legate de commercials.

De cripto nu mai zic, ca n-am mentionat mai nimic niciodata.

Ca side-note, nu cred ca ma dezumfla mai tare la o persoana decat ideea de a fi “expert” in orice, asa cum este cazul aproape tuturor “expertilor” mioritici ce apar in mass media / social media etc, dandu-si cu parerea despre toate tipurile de investitii, pentru ca “stiu ei”.

In fine, revenind la explodarea veniturilor active, in 11 ani de zile acestea au crescut de peste 95 de ori!

Acest lucru inseamna o crestere medie anualizata de 51%. Sau vazut din alta perspectiva, acest lucru inseamna ca astazi, in 3 zile si ceva fac banii pe care inainte ii faceam intr-un an intreg!

Eu personal am realizat acest lucru din postra de corporatist facand intraprenoriat (pana anul trecut, Iulie 2023) si despre asta voi vorbi.

Pentru cei mai noi intraprenor nu inseamna altceva decat sa faci practic antreprenoriat in cadrul corporatiei in care lucrezi.

Geneza

Daca vei studia persoanele care au ajuns sa castige multi bani, vei observa ca in majoritatea covarsitoare a cazurilor, totul a pornit de la o anumita nevoie/lipsa din copilarie, mai exact din faptul ca nu au trait intr-un confort prea mare.

Domnule CarutaCuBani, in cazul tau, de unde a pornit aceasta dorinta de a avea succes financiar?

Desigur, si eu am copilarit ca orice roman in anii 90. Mai exact cu parinti care castigau cativa zeci de dolari pe luna, fara restaurante, fara city break-uri, sau jucarii cu nemiluita.

De multe ori m-am gandit cu cat de putini bani traiam atunci cu totii, insa sincer eu nu simteam neaparat nevoia de a avea mai mult. Eram fericit cu lucruri simple, mai exact joaca alaturi de prieteni.

Triggerul meu insa s-a declasant in primul an de munca in Romania.

Lucram pentru o corporatie si in cateva luni ajunsesem sa fiu cel mai performant din departamentul respectiv dupa anumiti KPI pe care ii aveam la acel moment.

Vazand ca ma descurc bine si in mai putin de cele 8 ore de munca, in timpul ramas am inceput sa ma joc pe calculator la munca.

Asta pana cand country manager-ul de la acel moment a trecut pe langa mine si s-a oprit chiar in spatele meu, fixandu-si privirea pe mine. Cu castile pe urechi si acaparat de febra jocului nu am observat decat atunci cand colegii din jurul meu chicoteau si imi faceau semne disperati.

Asadar, am intors capul, l-am vazut pe country manager cum se uita la mine, l-am salutat scurt si m-am intors frumos la calculator.

Aparent nimic impresionat. Practic o lipsa de bun simt a unui pusti de 20 si ceva de ani. Seara insa… a urmat calvarul.

Mai exact am inceput sa am mustrari de constiinta si pe langa rusinea situatiei in care m-am expus si care m-a acaparat, m-am gandit ce naiba fac cu viata si cu potentialul meu.

Asadar, dupa cateva zile de introspectie mi-am setat urmatorul obiectiv: in 7 ani sa castig mai mult decat country managerul respectiv si sa fac tot ce imi sta in putinta sa reusesc acest lucru.

Restul e istorie…

• In mai putin de 3 ani am ajuns sa castig mai mult decat country managerul din Romania
• In alti aproximativ 3 castigam mai mult decat country managerul din Luxembourg si tot asa

Cu alte cuvinte, triggerul meu a fost ceva aparent banal: rusinea.

• Rusinea situatiei de a fi vazut ca un bufon.
• Rusinea situatiei de a face umbra degeaba pe aceasta planeta.
• Rusinea situatiei in care eu nu imi folosesc potentialul, ala mic, sau mare cu care am venit pe aceasta lume.

Domnule CarutaCuBani, vrei sa zici ca pentru tine a avea succes, a insemnat sa castigi multi bani?

Wow, o intrebare foarte deep si extrem de greu de raspuns aventurierule. Genul ala de intrebari filozofice cu care imi pierd uneori noptile dezbatand cu acei 3-4 prieteni extrem de apropiati.

Asa la prima mana si pe scurt as spune ca intr-un fel da, doream in mod expres sa castig multi bani, insa nu pentru a-i avea si a-i cheltui, ci pentru a simti ca sunt apreciat pentru valoarea adusa in corporatie.

Domnule CarutaCuBani, bun, si cum ai facut sa-ti cresti atat de mult veniturile?

Focus, Perseverenta si Rabdare

Daca ar fi sa dau un sfat (nesolicitat) despre cum poti ajunge sa castigi bani de-i invarti cu lopata si as fi limitat de 3 cuvinte, as spune clar fara nicio ezitare: focus, perseverenta si rabdare.

Focus

Traim in era social media. Unde ai intrat pe insta, tiktok-uri sau short-uri si pana ai clipit a trecut o ora.

Avem toate informatiile pe care le dorim disponibile (gratuit, sau nu) la cheremul nostru, insa noi alegem sa ne batem joc de timpul nostru.

Da, traim cea mai complexa perioada din istoria omenirii, unde trebuie sa stii si sa citesti si sa scrii, si sa vorbesti 1-2 limbi straine, sa stii sa-ti gestionezi finantele, sa investesti, sa relationezi cu tot felul de tipologii de oameni, sa te descurci cu o gramada de situatii birocractice, sa intelegi cat de cat cum functioneaza economica, politica, sa ai grija de copii in timp de lucrezi 8-10 ore pe zi etc.

Domnule CarutaCuBani, WOW, intr-adevar,multe lucruri de facut intr-o viata de om…

Exact aventurierule, si cu toate acestea imi poti explica cum de oamenii au timp de stat ore pe short-uri, video-uri si emisiuni fara sens??

Mi se pare absolut abominabila aceasta situatie in care o persoana este dispusa sa-si arunce timpul ei pretios pe niste “junk information” cand are atat de multe lucruri de aranjat in viata ei.

Asadar, cei care ajung sa aiba succes, sunt exact acele persoane care sunt capabile sa-si impuna FOCUS pe ceea ce este important in viata lor.

FOCUS pe cariera, FOCUS pe dezvoltare personala, FOCUS pe educatie financiara, FOCUS pe familie, FOCUS pe orice te ajuta sa cresti ca persoana intr-o societate profund defocusata.

Perseverenta

Acum desigur, degeaba te concentrezi pe ceea ce este important in viata ta daca nu o faci consistent si pe perioade indelungate.

Tot datorita social media ne-am pierdut puterea de concentrare ca durata.

Citeam zilele trecute ca in ultimii ani puterea de concentrare medie a scazut la sub 45 de secunde!

Mai spun o data: 45 de secunde!

Pe de o parte este absolut infiorator la ce moluste devin oamenii ca medie, dar pe de alta eu o vad ca pe o oportunitate: cei care sunt capabili sa se concentreze mult timp si o fac consistent, pur si simplu nu vor avea adversari.

Asadar eu vad perseverenta din doua perspective:

1. Abilitatea de a sta concentrat cat mai mult timp pe taskul in lucru
2. Abilitatea de a repeta starea de concentrare pe urmatorul task din ziua curenta, de maine, de saptamana, luna, si anul urmator.

Rabdare

Tot social media ne-a alterat de tot realitatea din teren.

Eu numesc generatia de astazi “generatia microunde” pentru ca vrem totul la minut.

• Vrem sa vedem un numar nelimitat de video-uri de 5 secunde care sa ne faca sa radem. Daca in 3 secunde n-am ras, dam swipe.
• Vedem cum “toti” au succes si bani (rapid), doar noi nu.
• Vedem cum toate persoanele arata bine si sunt frumoase, doar noi nu.
• Vrem sa comandam azi ceva si sa ajunga ieri. Daca doamne fereste ajunge in 2 zile, este deja drama.

Asa si cu succesul financiar. Degeaba suntem concentrati in mod consistent timp de 2-3 luni si apoi o lasam balta.

Trebuie si rabdare deoarece in realitate lucrurile bune dureaza pana se materializeaza.

Domnule CarutaCuBani, tu cum ai pus in aplicare aceste lucruri?

Cum mi-am explodat veniturile

In primul rand mi-a fost clar ca degeaba incep eu sa am focus pe ceva ce poate pentru corporatie nu este important si valoros. Asa ca m-am dus la mentorul meu din companie (un senior manager la vremea aceea) si l-am intrebat urmatorul lucru:

Ce ar trebui sa fac astfel incat sa castig cat mai multi bani in companie?

Desigur, o intrebare aproape copilareasca, insa atat stiam la vremea aceea 🙂

El mi-a explicat atunci ca daca vreau sa castig mult, atunci ar trebui sa ma gandesc la cum sa aduc eu o valoare adaugata cat mai mare companiei, o valoare care sa depaseasca cu mult granitele fisei postului pentru care am fost angajat.

Mi-a spus mai departe ca daca ma voi limita la evolutia normala pe scara ierarhica corporativa, nu voi ajunge sa castig prea multi bani si oricum in niciun caz in doar 2-3-4 ani.

Domnule CarutaCuBani, wow, bun mentor ai avut ….

Asa este, intr-o mare masura sunt si produsul modelat de doi mentori monumentali pe care i-am avut de la bun inceput in corporatie.

Revenind, i-am pus urmatoarea intrebarea:

OK, dar cum stiu incotro sa ma indrept? Cum stiu ca ceea ce fac reprezinta o valoare adaugata mare pentru companie?

Atunci mi-a explicat ca trebuie sa incep sa inteleg la nivel strategic incotro se indreatpa compania si sa ma concentrez pe acele proiecte / directii din companie care:

1. Sunt strategice
2. Sunt la inceput de drum
3. Produc deja profit (pentru minimizare risc)
4. Au o lipsa de know-how pe o anumita arie

Zis si facut. Am cautat si gasit aceasta nisa, am identificat punctul slab din perspectiva know-how-ului si fix acolo am bagat ca MIGul.

Am ajuns in mai putin de doi ani sa fiu SME (subjer matter expert) pe acel domeniu world-wide in corporatie, sa trainuiesc alti experti, ajungand chiar sa fiu premiat de CEO ca avand cel mai bun training la nivel mondial in companie, inmanandu-mi personal o mica atentie.

Asa am ajuns sa captez atentia executivului si sa ajung sa lucrez pe cele mai strategice si complexe proiecte din companie din Luxembourg, Franta, UK, Elvetia, Liechtenstein, Singapore, Hong Kong, Sydney etc.

Cresterea veniturilor sub lupa

Asadar, am avut focus pe ceea ce era important pentru companie pentru ca imi explicase mie mentorul de la acea vreme ca in primul rand trebuie sa aduc eu o valoare adaugata mare companiei si ca abia apoi din acea valoare imi va reveni si mie o bucatica.

Am facut-o de asemenea in mod consistent / perseverent ora de ora, zi de zi. O zi de munca de 12 ore era una normala pentru mine, avand si zile cu 16 ore lucrate. Practic tot ce faceam la 20 si ceva de ani era sa muncesc, sa calatoresc (in scop de business, dormind cam jumatate din an prin hoteluri), si sa dorm.

Nu ultimul timp am avut rabdare pana sa apara recompensa. Practic au durat 2 ani pana ca efortul meu sa-mi bage substantial mai multi bani in buzunar.

Domnule CarutaCuBani, adica au durat 2 ani pana ti-a crescut salariul?

Nu aventurierule, salariul mi-a crescut cam an de an, dar un intraprenor nu din salariu face grosul banilor.

Tot primul meu mentor din corporatie mi-a zis ca daca vreau sa fac bani seriosi trebuie sa ajung sa fiu in situatia in care sa creez o valoare adaugata atat de mare pentru companie, incat sa incep sa fiu recompensat pe baza de bonus. 

Dar atentie, nu acel bonus anual standard, eu personal fiind remunerat in istoria mea corporatista printr-o gramada de tipuri de bonusuri, de la cele mai putin eficiente (bonus de overtime…pe care le urasc si sunt si cele mai ineficiente ), la cele de % din linia de business creata de tine.

Dupa cum spuneam insa, partea mai putin buna este ca intr-adevar pana sa fi ajuns in aceasta situatie de a incepe sa castig mult prin bonusuri, au trecut doi ani si ceva.

Asadar, cu focus pe ceea ce trebuie, consistenta si rabdare, sansele de succes cresc exponential.

Sindromul impostorului

Dupa cativa ani de intraprenoriat m-a palit de nicaieri sindromul impostorului.

Domnule CarutaCuBani, ce inseamna sindromul impostorului?

Adica incepeam sa am ganduri ca am avut noroc, ca de fapt nu merit ceea ce primesc, ca nu sunt atat de bun pe cat sunt percept de colegi si executiv etc.

Si uite asa, din dorinta de a-mi raspunde mie insumi la intrebarea “Sunt, sau nu un impostor?”, am schimbat compania (acelasi domeniu de consultanta in industria de wealth management) sa vad daca pot face cu succes intraprenoriat si in alta parte, intr-un alt context etc.

Rezultatele au fost absolut halucinante. Practic, pe langa fisa postului, in nu mai putin de 3 luni de zile:

1. Observasem cum corporatia nu era eficienta financiar in distribuirea work-load-ului si alocarea resurselor pe diversele proiecte la nivel global, asa ca am devenit lead pe strategia de near-shore si off-shore la nivel global pe toata corporatia.
2. Vorbind mult cu executivul din Asia am observat ca noi in Europa nu suntem foarte bine organizati pe departamentul de wealth managemnt, asa ca am devenit lead pe definirea unei guvernante eficiente de wealth management pe Europa.
3. Odata cu rolul de lead pe definirea noii guvernante pe Europa, am inceput sa am contactul cu toti country managerii din Europa si long-story short, am ajuns sa particip la aproape toate pre-sales-urile pe care le aveam cu bancile de pe batranul continent.

Sincer, nici n-am avut timp sa ma gandesc la prea multe, insa dupa 6 luni de munca non-stop, am pus un pic pauza, m-am uitat in spate si am ramas socat de cat am putut realiza in doar 6 luni, ajungand sa am doua tipuri de bonus:

1. Unul de performanta bi-anual
2. Unul ca % din profitul diverselor proiecte initiate

Desigur, pentru mine banii nu mai contau. Ce a contat este “testul” la care m-am supus si faptul ca am gasit raspunsul la intrebarea: “Sunt un impostor, sau nu?”

Am intarit insa si un alt raspuns de o valoare incomensurabila: faptul ca nu doar investitiile pot beneficia de efectul dobanzii compuse (de exponentialitate), ci si abilitatile (generice) pe care le dobandim in timp.

Cu alte cuvinte, daca prima mea experienta intraprenoriala a inceput sa dea roade dupa doi ani si ceva, ultima a inceput sa “produca” dupa doar 3 luni de zile.

In loc de concluzie

Deisgur, fiecare are drumul lui, insa succesul meu se datoreaza corporatiilor. Sunt un fiu al corporatiilor, pe care le-am considerat mereu locul meu de joaca din postura de intraprenor.

Am ajuns sa fiu convins pana in maduva oaselor ca in orice corporatie as intra, as putea sa o eficientizez si sa creez linii de business noi in no-time.

Ce este absolut halucinant si de neinteles pentru mine este cum de sunt atat de putini intraprenori in corporatii.

Iti pot spune cu cea mai mare deschidere ca practic nu exista concurenta pe intraprenoriat in corporatii. Sunt atat de putine persoane care sa fie dispuse sa puna osul la treaba consistent si strategic incat parca sutezi la poarta goala.

Frumusetea este si ca o astfel de persoana este reperata imediat de executiv, tocmai pentru raritatea pe care o poarta dupa ea.

Acum desigur….am vorbit astazi practic doar despre lucrurile frumoase, insa nu este totul flower power. Imi place sa zic ca daca-mi dau jos camasa si-ti arat spatele, vei observa nu mai ai loc sa infingi niciun cutit.

Daca este sa mentionez cea mai mare problema a corporatiilor, de departe este reticenta la schimbare. Nu a executivului, ci a oamenilor care compun in final corporatia in sine.

Am dat de o gramada de situatii si am incasat in toate felurile posibile.

Am incasat in plina figura de la colegi aflandu-se sub nivelul meu ierarhic, de la manageri, seniori manageri, directori sau chiar executivi. Povestile sunt multe, inclusiv cum mi-am pus in cap tot office-ul din Luxembourg, sarind peste country manager, ajung direct la CEO in headquarters, dar astea-s pentru prietenii apropiati la un pahar de apa in serile cu povesti de viata.

Pe final insa, tot la baza ne intoarcem: focus, perseverenta si rabdare.

Nu iti garanteaza succesul, dar cu siguranta iti cresc sansele substantial si exponential.

Si pana la urma cred ca fiecare dintre noi ar trebui sa reflecte la faptul ca simpla noastra prezenta aici pe pamant, a insemnat o sansa la 400 de trilioane.

Oare nu ar trebui sa facem maximum conform potentialului nostru, asa mic, sau mare cum este el? 

Ciao si pe curand.

Pe canalul de youtube Dl. Carutacubani gasesti video-urile mele in romana.

Daca esti mai degraba vizual, iti recomand sa imi vizitezi contul de instagram unde public regulat diverse cartonase, zic eu, foarte interesante.

Pentru ebook-ul gratuit “Cum să investești eficient pe bursă” click aici.

Disclamer: Nu sunt consultant sau planificator financiar. Nu recomand niciun fel de investitie in niciun produs. Tot ce scriu atat in acest articol cat si pe blog nu este altceva decat o opinie personala. Sunt banii tai si este treaba ta ce faci cu ei.