Studiu de caz al cititorului: eficienta portofoliului propus de Ray Dalio

Bine te-am regasit aventurierule. Am primit foarte multe e-mail-uri cu aceeasi tema: ce parere am despre portofoliul propus de Ray Dalio si de ce nu-l folosesc.

Pe scurt: portofoliul propus de el este mai mult decat OK, dar pot gasi cu usurinta peste 10 alte modele de portofolii mai eficiente. Nu ma intelege gresit, structura portofoliului lui este una solida, iar daca cineva ii urmeaza strategia nu greseste. Doar ca ar fi putut sa o faca mai eficient, cel putin din perspectiva altor optiuni care exista pe piata.

Background

Toata lumea stie: sunt nou in toata treaba asta de blogging in Romania pe educatie financiara, insa un lucru imi este clar: suntem la inceput. Nu este greu sa-ti dai seama cand vezi cum din pacate foarte multi romani nici macar nu economisesc lunar, ce sa mai vorbim despre investitii ?

Daca ne uitam la putinii care reusesc sa economiseasca lunar si mai si investesc, vom observa ca acestia au citit/citesc carti / autori din domeniul investitiilor personale ce sunt foarte comerciale. Sau mai bine zis carti care tin mai mult de setarea mindset-ului. Vorbesc aici de Robert Kiyosaki de exemplu sau de Tony Robbins. Sunt super autori, best selleri, dar ce fac ei este sa iti programeze mentalul spre investitii, in nici un caz nu te vor invata cum sa o si faci eficient. Partea tehnica nu este de ei, iar lectura acestor carti este doar primul pas pe care un investitor il face.

Nu stiu daca imi aduc bine aminte, cu alte cuvinte sper sa nu va mint, dar parca tin minte ca Robert Kiyosaki spunea intr-un interviu ca el nu este cel mai bun scriitor, sau cel mai bun investitor etc. El este un best-seller. De ce ? Pentru ca stie sa vanda lucrand la mindset.

Acelasi lucru il face si Tony Robbins, de unde probabil si toata avalansa de e-mail-uri pe care am primit-o legata de Ray Dalio, caci intr-una din cartile lui vorbeste despre portofoliul propus de el.

Domnule CarutaCuBani, despre ce portofoliu tot vorbesti aici ?

Portofoliul lui Ray Dalio

Portofoliul propus de el se numeste all weather sau all seasons si are urmatoarea alocare:

  • Actiuni USA Total Stock Market: 30%
  • Obligatiuni
    • Lunga durata (maturitate): 40%
    • Durata (maturitate) medie: 15%
  • Bunuri (commodities): 7.5%
  • Aur: 7.5%

Side note: la obligatiuni am mentionat durata sau maturitate ca sa inteleaga toata lumea despre ce vorbesc. Pentru puristi, caci observ ca incep sa-si faca aparitia si pe acest blog, sunt perfect constient ca atunci cand vorbim despre un fond de obligatiuni nu are o maturitate ci durata.

Ce este durata unui fond de obligatiuni ?

Uf, o intrebare ce necesita un intreg articol. Caci nu avem timp acum, pe foarte scurt: durata unui fond de obligatiuni reprezinta media ponderata a tuturor maturitatilor obligatiunilor ce fac parte din fondul respectiv.

Evolutie portofoliu

Hai sa vedem cum a evoluat all weather portfolio mai sus mentionat din 1 Jan 2007 pana astazi.

Un CAGR de 6.56% cu un sigma de 7.41%. Nu-i rau.

Ce inseamna CAGR, sigma ?

Pe scurt:

  • cagr = compound annual growth rate. Cu cat a trebuit sa fi crescut investitia initiala pe an ca sa ajunga la valoarea de astazi
  • sigma = volatilitate.

Hai sa punem evolutia acestui portofoliu alaturi de alt model. Sa consideram portofoliul 2 alcatuit in felul urmator:

  • Actiuni USA Total Stock Market: 45%
  • Actiuni ex-USA Total Stock market: 32%
  • Global REIT: 3%
  • Obligatiuni durata/maturiatate medie: 20%

Cu alte cuvinte vom compara urmatoarele portofolii:

Datorita fondului de REIT din pacate nu pot compara decat din Februarie 2012, insa nu-ti face griji, pana la finalul articolului vom merge pana in 1970 😉

Astfel, sa vedem cum au evoluat cele 2 portofolii pe ultimii 7 ani.

Interesant, se pare ca portofoliul 2, a batut la poponet portofoliul 1 (all weather). Pe ultimii 7 ani avem urmatoarele cagr:

  • Portofoliu 1 (all weather): 4.24%
  • Portofoliu 2 : 7.07%

Cat inseamna asta in suma absoluta ? Se vede pe grafic, un castig de peste 2.200 EUR pentru portofoliul nr.2 , adica  cu 17% mai mult decat portofoliul concurent.

Ca sa fim corecti insa, ne uitam si la sigma:

  • Portofoliu 1: 5.95%
  • Portofoliu 2: 8.4%

In mod evident, portofoliul 2 a purtat cu el o volatilitate mai mare. Se poate vedea acest lucru foarte usor si daca ne uitam la max drawdowns, adica cat a scazut maxim portofoliul in acest interval de timp de la un peak pana la urmatorul peak:

  • Portofoliul 1: 6.95%
  • Portofoliul 2: 10.19%

OK, deci detinatorul portofoliului nr. 2 ar fi trebuit sa fie capabil sa nu vanda atunci cand portofoliul i-a scazut chiar si cu 10.19%.

Aha domnule CarutaCuBani, deci pentru cei cu inima mai slaba ar trebui sa investeasca in portofoliul 1, adica all weather!

Aventurierule, grija sa nu cazi intr-o capcana evidenta. Lucrurile nu au stat atat de bine nici pentru cel care a detinut portofoliul nr. 1. Hai sa ne uitam la toate drawdowns-urile prezente in aceasta perioada.

Din graficul de mai sus se vede clar cum nici portofoliul 1 nu a avut o calatorie lipsita de peripetii. De fapt, desi drawdown-ul maxim al portofoliul 2 a fost mai mare decat cel al portofoliului 1, se vede cum de fapt portofoliul 1 a avut aproape constant drawdownuri mai mari decat cel al portofoliului nr. 2.

Usor counter-intuitive nu ? De aceea este bine sa intram in detalii si sa nu ne luam dupa ce auzim cu urechea stanga cand bem o cafea.

In figura de mai jos atasez si returnule pe fiecare an sa vedem cam cum au mers lucrurile.

Nimic special in graficul de mai sus. L-am afisat doar pentru a nu spune ca v-am pacalit cu ceva 🙂

Pentru cei care chiar sunt obsedati ca mine si le place sa intre in detalii atasez mai jos si expunerea portofoliilor folosite:

1970

7 ani de istorie nu este mult si nu poti trage o concluzie 100% corecta nu-i asa ? Cum mi-a mai ramas putin timp pentru acest articol hai sa mergem pana in 1970 si sa vedem ce s-a intamplat.

De ce nu inainte de 1970 ?

In primul rand pentru ca nu prea ai date corecte pe toate tipurile de vehicule financiare daca mergi mai in spate. Pe de alta parte hai sa-ti zic un secret: daca iei in calcul evolutia istorica a aurului inainte de 1970 (mai exact 1974 parca), atunci cel mai probabil vei avea erori de judecata. Las tema de acasa pentru tine aventurierule sa iti dai seama de ce. Voi reveni bineinteles cu raspunsul la un moment dat pe blog 😉

Pentru ca n-am avut timp sa plotez toate graficele pentru aceste doua portofolii pentru datele din 1970, voi posta direct cifrele.

Astfel avem:

 Portofoliu 1Portofoliu 2
Randament mediu anualizat5.3%6.6%
Volatilitate7.8%13.2%
Max Drawdown16%39%

Observam ca megand in spate pana in 1970, portofoliul 2 tot a iesit in avantaj cu un randament mediu anualizat mai mare cu 1.3%.

Desigur, vedem ca volatilitatea este si ea mai mare cand vine vorba despre portofoliul 2, iar o diferenta mare sta in max drawdown. Cel mai mult portofoliul 2 a cazut cu 39% pe cand portofoliul 1 doar cu 16%.

Domnule CarutaCuBani, atunci e clar, eu as alege portofoliul 1 (all weather).

Pentru cei mai conservativi da, poate fi o varianta. Sa vedem insa ce inseamna exact acel 1.3% in plus la randament anualizat. Reprezentat rapid in grafic arata cam asa:

Wow

Intr-adevar, acel 1.3% face diferenta nu-i asa ? Portofoliul 2 a castigat in tot acest timp cu 80% mai mult fata de portofoliul 1. Deloc de neglijat.

In sume absolute, pentru 10.000 USD investiti initial am ajuns la urmatoarele valori la final de 2018

  • Portofoliu 1: 119.278
  • Portofoliu 2: 214.954

In realitate insa portofoliul 2 ar fi avut un randament net mai mare de 80% fata de portofoliul 1 datorita structurii mai simplificate a portofoliului 2 (desi recunosc ca nu este evident la prima vedere daca nu esti profesionist). Cu alte cuvinte am fi avut mai putine comisioane.

Concluzie

Este mai bun portofoliu 1 sau 2 ? Depinde de profilul tau de risc. Pentru mine al doilea este mai bun, pentru tine poate nu. Desi n-am avut timp sa demonstrez in acest articol, strict matematic, adica coreland riscul cu randamentul, portofoliul 2 este putin de tot peste portofoliul 1. La limita am putea spune.

Acest portofoliu 2 a fost doar un exemplu, pe care l-am luat special sa fie doar la limita nitel mai bun decat all weather. In realitate sunt altele net mai bune, in sensul ca avem randament putin mai mare decat portofoliul nr 2, dar risc mai scazut.

Bineinteles, nu recomand niciunul din cele 2 portofolii. Fiecare face ce vrea cu banii lui/ei. Pe acest blog eu fac educatie financiara (de calitate), in niciun caz recomandari.

Full disclosure: pentru perioada 1970 am modificat usor structura portofoliul 2 fata de cea expusa pe perioada 2012-2018. Am crescut REIT-urile la 8% si am scazut putin alocarea pe ex-usa. Am vrut sa fiu “compliant” cu cel care a propus acest model de portofoliu. Mai exact cel din cartea de mai jos. Link-ul de mai jos nu este afiliat si nici nu recomand neaparat cartea. Am listat-o doar din respect pentru cartea unde a aparut acest model de portofoliu pe care l-am expus.

Disclamer: Nu sunt consultant sau planificator financiar. Nu recomand niciun fel de investitie in niciun produs. Tot ce scriu atat in acest articol cat si pe blog nu este altceva decat o opinie personala. Sunt banii tai si este treaba ta ce faci cu ei.

23 thoughts on “Studiu de caz al cititorului: eficienta portofoliului propus de Ray Dalio”

  1. Pana la urma, nici nu cred ca exista un “cel mai bun portofoliu”, general vorbind. Ci doar ” un cel mai potrivit portofoliu” oentru fiecare dintre noi. Multumim, Bogdan, pentru analiza!

    1. Intr-adevar, factorul si situatia personala conteaza mult. Strict matematic si istoric vorbind insa cu siguranta, un portofoliu poate fi mai bun decat altul.

  2. Multumim pentru analiza Bogdan :).
    Ideal ar fi fost sa avem un grafic/analiza (xls) anual (cu randatamentele la sfarsitul fiecarui an ,din 1970) pe fiecare din cele 5-6 categorii de investitie.
    Sunt constient ca ti-ar fi luat o caruta (nu de bani hehhe ) de timp , insa am fi putut folosi acel xls sa ne jucam un pic cu procentele asignate fiecarei categorii , sa vedem unde ar fi fost riscurile (volatilitatea si max draw downul) in functie de cate procente din portofoliu am fi asignat fiecarei categorii.
    Sper ca ai inteles ce am vrut sa zic 🙂
    Oricum , au inteles cititorii tai cum sta treaba cu analiza prezentata si unde vroiai sa ajungi si asta e cel mai important.

  3. Mulțumesc pentru analiză. Tot de la Tony Robbins am auzit de All Weather Portfolio și am căutat diverse alte alocări. Poți să îmi spui ce alt portofoliu are volatilitatea mai mică decât portofoliul 2 din articol?

  4. Arata bine toate aceste grafice dar sa nu omitem un amanunt esential din punct de vedere psihologic…. E vorba despre 48 (!) ani ca sa obtii diferenta specificata…. Si nu stiu citi se apuca “de treaba” mai devreme de 30 ani…In conditiile astea sa treci printr-o prabusire de 39% pe la 68 ani fara un infarct micut e cam greu….

    1. Bineinteles, depinde de caracterul fiecarei persoane. Insa nu as zice ca 48 de ani este chiar atat mult pe cat pare. Sa presupunem ca o persoana incepe sa lucreze la 25 de ani si inceteaza din viata la 82. Avem deja 57 de ani, caci nu este ca si cum dupa pensionare vinzi toate investitiile. Ii scoti gradual, eventual astfel incat sa ramana si pentru copii/nepoti 😉 Dar repet, ai dreptate, vehiculele financiare folosite sunt strans legate de caracterul persoanei in cauza.

      1. Oricum felicitari pentru documentare.ia ceva timp aa pui pe “hirtie” intr-un mod cit mai pe intelesul tuturor toate chestiile asea. Ar fi interesanta o dezbatere de portofoliu all-season adaptata pentru Romania. Optiunile de brokeri sunt limitate, ofertele lor la fel si, ca sa adaptam o zicala celebra, pina la profit te manica comisioanele 😁

  5. Fantastica analiza Bogdan! O analiza profesionista de asset manager.
    Eu recunosc ca promovez mai mult o alocare de genul All seasons pentru a evita exact cea mai mare capcana a investitiilor: vanzarea in panica.

    Bine si mi-am si luat-o in 2008 🙂

  6. Hello,

    Interesant portofoliu, si eu eram curios cum ar evolua. Am 2 propuneri de articol desi stiu ca ai destule pe lista:
    1. Cum investim efectiv intr-un etf ca cele din articol daca locuim in RO? Cum se vor impozita etc
    2. Nr. lui Graham, ai putea aplica pe indexul nostru sa vedem ce rezultate apar ? Pt. cei ce vor sa invesyeasca pe termen lung.

    Tks!!!

  7. Salutare, felicitari pentru analiza, m-ar interesa cateva carti recomandate de tine diferite de genul best seller a lui Robert si Tony! Merci! Spor si succes!

  8. Domnul CarutaCuBani

    Am avut o dezbatere pe tema asta cu profesorul meu de finante din facultate. Am incercat sa-i arat acest articol si sa-mi ofere un feedback despre profitabilitatea investitiilor financiare. Va voi atasa mai jos ce mi-a raspuns cu rugamintea de a combate acest argument in mod stiintific:

    “Nu ai inteles… eu am doar nevoi care trebuie satisfacute cu banii. Nu vise. Sa iti faci poza cu banii, sa ai ce sa iti amintesti peste 1 ani cand o sa ai contul gol. Sa iti aduci aminte de vremurile bune. Eu ti-am zis ca prin ideea cu investitul le-ai pus cruce banilor tai, mai bine te simteai si tu bine, sa fi facut ceva ce iti place. Asa o sa te lauzi si tu cum ai pierdut toti banii, ca amicul tau cu criptomonedele si nu o sa intereseze pe nimeni.

    Eu atunci cand voi avea nevoie de bani, prefer sa pierd 1%-2% ca prima de lichiditate. Cand eu studiam despre venitul pasiv si solutii pentru independenta financiara, tu te jucai cu degetele in priza. Era buna asta ca strategie pana la criza din 2008, atunci a avut loc o schimbare de paradigma in politica monetara inspirata de Japonia. Noua paradigma presupune ca asumarea riscului a devenit foarte putin recompensata si timpul aproape ca nu mai valoreaza, asa ca te poti sterge la fund cu ideea de dobanda compusa”

    Este un mesaj care ma descurajeaza destul de mult si nu ma pricep sa il combat tehnic, venit din partea profesorului meu de finante de la ASE. Oare mai este posibila si pentru generatiile care traiesc in epoca quantitative easing si fake money sa obtina randament pozitiv pe baza dobanzii compuse sau aceasta strategie ramane doar la stadiul de performanta istorica ce nu mai poate fi replicata? Aceasta este intrebarea.

    1. Imi vine greu sa cred ca asa a raspuns profesorul tau, iar daca intr-adevar acesta este raspunsul lui, atunci nu poate fi decat o mare pierdere pentru tinerii studenti de la ASE. Nu voi comenta mai mult mesajul pentru ca nivelul este mult prea jos pentru gustul meu. Repet insa, imi vine greu sa cred ca acesta este raspunsul unui profesor de la ASE.

      1. Acesta este raspunsul, am incercat sa-l reproduc cu acuratete, nu pot insa divulga identitatea, nu este insa asistent universitar, ci are grad ridicat. Asta o fi nivelul, habar nu am, problema este ca parerile sunt divergente, iar eu sunt coplesit, nu stiu ce sa mai cred.

        Pana la urma, un sambure de adevar exista, vorbim de printarea banilor la greu, de scaderea dobanzilor la greu, de quantitative easing, de fake assets precum collateralized debt obligations si mortgage backed securities, de rostogolirea la infinit a datoriei statelor prin aceste instrumente de politica monetara.

        Intr-o perioada a banilor ieftini si dobanzilor scazute, mai putem spera la sustenabilitatea randamentelor ridicate? Sau ne bagam banii in niste scheme ponzi ceva mai sofisticate? Nu stiu cum sa contraargumentez teoria conform careia pentru acelasi grad de risc va trebui sa ne multumim cu randamente mult mai scazute, insa voi face o analogie cu jocul de poker online unde casa castiga intotdeauna iar pe masura ce se reduce edge-ul dintre jucatori, nu prea mai poti mentine acelasi win rate. Prin urmare, casa o reprezinta brokerii care castiga indiferent de mersul pietei, insa reducerea edge-ului este realizata de bancile centrale prin mentinerea la un nivel scazut al dobanzilor, quantitative easing si infuzie de lichiditate. Deci ce argument avem ca mai se justifica reward vs risk pe pietele financiare? Intreb ca un novice.

  9. Domnul Caruta cu Bani

    “Acest portofoliu 2 a fost doar un exemplu, pe care l-am luat special sa fie doar la limita nitel mai bun decat all weather. In realitate sunt altele net mai bune, in sensul ca avem randament putin mai mare decat portofoliul nr 2, dar risc mai scazut.”

    Veti scrie un articol despre alternativele de portofolii cu randamente mai bune si sigma mai mic? Sunt foarte interesat dar in acelasi timp destul de speriat. Din cate am inteles, concluzia forumului economic de la Davos este ca perspectiva cea mai optimista pentru equity in urmatorii 10 ani este de 4% crestere, iar cea mai pesimista -50%.

    Se vorbeste de faptul ca fair value la S&P 500 ar fi pe la 2,250 puncte iar acum PER-ul pe ultimii 10 ani ar fi 30. Am discutat aceste aspecte si cu Sven Carlin, full time investor in individual stocks si doctor in finante. Marturisindu-i ingrijorarile mele si cerandu-i un sfat sincer cum sa procedez, m-a pus foarte tare pe ganduri si mi-a spus urmatoarele:

    “I think that whatever strategy where the goal is not to put the effort in (as you say not to baby sit) is a terrible thing to do in life. You will probably lose your money over the next 10 years with such a strategy:-) Best would probably be to buy a good piece of real estate, get the 5% return and inflationary protection – outsource the management and be happy with 3% yield, add some leverage given the low interest rates and you are at 5% safe yield. Inflation protection is there which is what will probably happen. You have to put some effort in finding the right property, but it will be the closest to what you are looking for:-)

    Indexes, bonds, are usually terrible investments, if by real estate you mean REITs, good luck:-))))

    Sorry, I am a full time investor, I babysit it all and made 17% over the last 19 years, so I really can’t think about the average investing ways.”

    Nu ma intelegeti gresit, pot accepta o volatilitate mai mare pe termen scurt daca in 10-15 ani voi putea capitaliza un return pozitiv cu inflatia ajustata. Insa chiar si Ray Dalio spune ca ne aflam in perioada de deleveraging si prognozeaza o criza de magnitudine severa cu o probabilitate de 65% pentru urmatorii 2 ani, spune el similara cu marea depresie din 1930. In aceste conditii, afirma si Sven Carlin, daca nu esti capabil sa faci value investing pe individual stocks in margin of safety, mai bine stai pe cash decat sa faci miscari pripite gresite.

    Va urmaresc cu atentie si va provoc totodata sa oferiti un contraargument opiniilor lui Sven si de asemenea o solutie pentru average investors ca si mine pentru perioada care urmeaza. Promit ca nu va voi reprosa nimic daca predictia nu va da roade, vreau doar sa inteleg diferite puncte de vedere/argumente si sa iau cea mai buna decizie pentru mine. Nu este nicio suparare daca cea mai buna decizie este sa nu investesc acum, dar cred ca o decizie trebuie luata informat.

Leave a Reply to Dragos Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.