fbpx

Perspectivele anului 2019

Bun, am intrat deja de o luna in noul an, suntem la 10 ani distanta de ultima criza importanta, iar eu n-am scris nimic despre ce cred ca va aduce 2019. Rusinicaaa.

Adevarul este ca nu imi place sa fac preziceri, nu reusesc sa o nimereasca cei care sunt platiti sa faca asta, de ce as face-o eu ? Astfel, in loc sa zic ce va merge si ce nu va merge pe 2019, voi prezenta factual niste date, eventual comentand acolo unde este cazul. Punctual se prea poate ca uneori sa mentionez ce cred eu ca se va intampla, insa va rog sa nu luati parerea mea ca un adevar absolut. Nu sunt oracol, doar imi dau cu presupusul bazandu-ma pe diverse date care mi-au trecut prin fata ochilor.

Sper ca ti-ai luat cafeaua / ceai-ul langa tine caci urmeaza o groaza de grafice. Unele’s facute de mine, altele sunt luate direct din diverse resurse pe care le urmaresc.

Bancile

Ultima criza (2007-2008) a aparut datorita bancilor si al creditelor imobiliare nu-i asa ? OK, mai corect datorita CDO-urilor. Nu le voi explica acum ca se gasesc o mie de articole pe net despre ele pentru cine vrea sa afle mai multe.

Ce mi se pare amuzant este cum oamenii obisnuiesc sa foloseasca doar jumatate de adevar. Un adevar este ca istoria se repeta. Oamenii iau aceasta fraza si o folosesc ca sa justifice motivul urmatoarei crize: bancile care vor pica iar, datorita expunerii pe imobiliare estimand ca populatia nu va putea returna creditele.

Da, este adevarat ca istoria se repeta, dar nu inseamna ca urmatoarea criza va fi cauzata de motivele similare ce au cauzat criza precedenta. Desi mie mi se pare pur si simplu common sense ce spun, nu trebuie sa ma credeti pe cuvant. Vanguard a compilat pentru noi diversele motive ce au cauzat recesiuni in diverse tari de-a lungul istoriei.

Vedem cum intr-adevar in trecut inflatia a fost motivul principal, dar din 1990 lucrurile s-au schimbat dramatic, motivele fiind extrem de diverse de fiecare data.

OK full disclosure: Mie mi se pare common sense pentru ca si lucrez in domeniu si vad pe viu cum se introduc mereu noi reglementari.

Capital din total asset-uri

Nu ar fi interesant sa vedem ce s-a intamplat cu bancile din 2007 pana astazi ? Altfel cum am putea spune daca sunt subrede sau nu ?

In primul rand hai sa ne uitam ce procent din capital din total assets aveau cele mai mari banci din 2007 si cat au astazi.

Interesant nu ? Se pare ca sunt mult mai sigure. Toate bancile si-au crescut capitalul care nu este altceva decat un buffer pentru eventuale pierderi.

Daca in 2007 diversele banci gigant (inclusiv celebrul Lehman) aveau 2$ la fiecare 100$ (2%), acum au aproape 7$ la 100$ pentru a face fata unor pierderi neasteptate care la un moment dat vor veni.

Assets to GDP

ING si RBC rupeau topurile in 2007 la acesta ratie, ambele banci europene.

Dupa criza insa noi reguli au aparut iar bancile au trebuit sa se supuna. Astfel, sa vedem cum a evoluat ratia assets to GDP pentru cele 2 banci mamut din acest punct de vedere. Apropo, cand zic GPD ma refer la cel din tara unde banca isi are headquarter-ul.

Cum era de asteptat, marimea lor a scazut dramatic. Este ceea ce s-a vrut: sa se impiedice cresterea nesustenabila a bancilor.

Fun fact: ambele banci au fost salvate de stat in timpul crizei trecute.

Fun fact2: creditorii din Europa ai lui Lehman, au constatat cu stupoare imediat dupa ce Lehman a declarat falimentul ca toti banii cash din subsidiarele din afara (Europa) erau trimisi sistematic la firma mama. Acest lucru nu mai este posibil astazi.

Finantarea bancilor

O alta problema ar putea veni din finantarea bancilor. Din ce se finantau ele inainte de criza si din ce se finanteaza acum ?

Super. Constatam cu usurinta ca finantarea lor este mult mai sigura in ziua de astazi.

Jumatate din finantarea riscanta din repo si alte surse alunecoase de scurta durata a fost inlocuita de finantare din depozite. De ce sunt depozitele mai sigure ? Simplu, pentru ca sunt garantate de asigurare.

Venituri din trading

Daca o banca are un procent ridicat de venituri din trading, se considera ca este riscant deoarece inseamna ca o mare parte din venituri vine din trade-ul diverselor produse structurate riscante pe care marea majoritate oricum nu le intelege.

Sa vedem cum au evoluat lucrurile si aici pentru bancile care erau in top in 2007 la aceasta categorie:

Not bad. In realitate bancile gigant au inceput sa se orienteze mai mult spre good old traditional banking in care imprumuta companiile sau persoanele fizice.

Side note: Un trend important este cel de wealth management, unde chiar si bancile traditionale de retail incep sa intre puternic in joc, stabilind sume minime de intrare foarte mici, chiar si de 100-200 mii de EUR, bancile cu traditie in wealth management avand si 10 milioane EUR prag de intrare.

CLO

Cand am vazut pentru prima data evolutia Collateralized loan obligation-urilor (CLO) am ramas un pic surprins.

Domnule CarutaCuBani, ce inseamna CLO ?

Un instrument financiar care este garantat de mai multe credite. Sincer, imi este greu sa vorbesc in romana despre CLO, si nu numai, caci eu lucrez doar in engl/fr/ger. Oricum, pentru dornici, pot citi mai multe aici.

Sa vedem astfel evolutia CLO-urilor, multumirile ducandu-se la Sifma pentru grafic:

Ironic nu ? Imprumuturile leverged sunt impachetate in niste collateralized loan obligations, care sunt la randul lor vandute investitorilor. Interesanta strategie.

Nu asa erau si CDO-urile … ?

Good catch aventurierule. Si vedem cu usurinta de pe graficul de mai sus ca CLO-urile au ajuns la nivelul CDO-urilor dinainte de criza. In teorie nu ar trebui sa ne sperie atat de tare acest lucru deoarece CLO-urile, dupa cum le zice numele sunt alcatuite doar din loan-uri care sunt asigurate printr-un colateral. Cu alte cuvinte daca o companie da faliment, investitorul isi poate recupera banii vanzand colateralul.

Desigur, nici CDO-urile nu pareau neaparat atat de ingrozitoare la inceput nu ? Problema este ca institutiile care dau acest tip de imprumuturi (loans) le acorda din ce in ce mai usor. Recunosc ca de cand am vazut valorile CLO-urilor, le urmaresc constant. Mi se pare prea usor sa vina de aici o criza, insa recunosc ca sunt in my watch list.

Desigur, am putea vorbi non stop o viata intreaga despre banci, dar ma opresc aici momentan, asa ca on to your next topic.

Distributia averii

Un subiect foarte interesat este legat de distributia averii. Mi s-a parut genial faptul ca Oxfam a lansat celebrul raport de distributie al averii chiar in timpul world economic forum de la Davos.

Mai dureros insa este rezultatul raportului:

  • 1% din populatia lumii are mai multa avere decat 99%.
  • Primii 42 cei mai bogati oameni au o avere echivalenta cu jumatatea saraca a populatiei globului.
  • Intre martie 2016 – martie 2017 am avut un miliardar la fiecare 2 zile, cea mai mare rata de crestere.

Uite ce ne mai spune OXFAM si preluat de bloomberg:

Nu cred ca trebuie sa evidentiez faptul ca nu este bine deloc sa avem discrepante de acest nivel cand vorbim despre distributia averii.

Ce mi-a placut insa este un graphic facut de Ray Dalio, publicat si pe business insider.

El face referire la anul 1937 si cum ne aflam intr-o situatie similara. Cu alte cuvinte estimneaza o recesiune in aproximativ 2 ani. Desigur, nu doar datorita acestui metric, insa mi s-a parut interesant de mentionat.

Sincer, subiectul distributiei averii mi se pare unul foarte trist. Lucrand in capital markets, wealth management, as putea spune ca eu vad zilnic cum bogatii devin mai bogati (iar saracii mai saraci). Exista atatea metode pentru bogati sa se fereasca de taxe, in timp ce ‘saracii’ n-au nicio sansa. Mi se pare de-a dreptul respingator ca o singura persoana sa aiba miliarde de dolari. Pe de alta parte ce poti face ca stat ? Nu le poti taia portitele de evitare a taxelor caci mereu se va gasi o alta tara care ii va primi. Un topic sensibil care nu face altceva decat sa creasca populismul la un nivel alarmant.

Ciclu de business

Probabil ca te intrebi in ce ciclu de business ne aflam nu-i asa ? Ne ajuta Vanguard cu raspunsul la aceasta intrebare.

Uitandu-ne la acest grafic am putea spune ca in 2019 suntem mai degraba intr-o perioada in care cresterea va incetini, insa nu se va ajunge inca la o recesiune.

SUA, China si Europa

Cum articolul devine mult prea lung voi incerca sa scurtez. Pe scurt economiile celor 3 mari blocuri sunt estimate in felul urmator:

  • China: o decelerare a cresterii economice, aceasta avand aproximativ 50% sa fie de 6%-6.5% crestere. 30% sanse sa fie sub, 20% peste.
  • Europa: 45% sanse sa aiba o crestere de 1.5%, cu 20% sanse sa fie peste, respectiv 35% sub. Aici din pacate Germania e pe rosu, atat pe export cat si pe productie industriala, aflandu-sa sub trendul de crestere. Partea buna este ca se asteapta ca dupa mijlocul lui 2019, producatorii de masini sa recupereze. Pe verde in Europa se afla sentimentul consumatorilor, business-urile luate per general, piata muncii si politicile monetare. Problemele din UK (Brexit), cele din Italia, decelerarea Chinei, dar si tensiunile de trade sunt elementele care au dus la 35% sanse sa avem crestere sub 1.5%.
  • SUA: cresterea se estimeaza sub trend, aproximativ 2%. Partea pozitiva vine de la increderea business-urilor is a consumatorilor, piata muncii si sectorul de productie. Partea negativa este asociata cu balanta de trade, banii disponibili (de cheltuiala) al persoanelor, dar si al creditelor ipotecare. Permisele de constructie si vanzarile de masini noi sunt de asemenea pe scadere, dar cu sanse de revenire in cursul anului.

Emerging markets

OK, stiu, China face parte din emerging markets, dar a meritat luata usor separat. Daca ne uitam la estimarile pentru emerging markets la modul general, vedem ca se afla usor sub China.

Agregat, se asteapta o crestere de aproximativ 4.6% pe 2019. Interesant este insa discrepanta dintre diferitele zone ale emerging market-urilor. IMF DataMapper ne ajuta sa vizualizam cu urmatorul grafic.

Randamente investitii

Cam cat cred ca vor fi randamentele pe 2019 ? Nu stiu, dar pe urmatorii 10 ani eu iau in calcul o medie de 6.5% pe an, care este usor pesimistic tinand cont de alocarea mea.

Daca ne uitam la niste grafice fumusele facute de cei de la Vanguard vedem cum ei estimeaza urmatoarele randamente pe urmatorii ani

  • SUA: intre 4.5% – 6.5%
  • Non-SUA: 6%-8%

Un ultim grafic, tot de la Vanguard si inchei. Mi s-a parut foarte util pentru cititori urmatorul grafic:

Cu alte cuvinte, ei estimeaza ca Emerging markets si SUA sunt supraevaluate, pe cand ex-US developed market sunt evaluate corect.

Concluzie

Bineinteles ca nu poti scrie intr-un singur articol ce crezi despre viitor. Am condensat multa informatie si as mai fi scris sute de pagini.

Daca ar fi sa rezum, eu ma astept la un aproximativ 6.5% / an (in medie) pe urmatorii 10 ani. SUA mi se pare si mie putin over-priced, fiind increzator in ideea ca cei care se vor diversifica vor avea de castigat.

Ciao si pe curand.

Disclamer: Nu sunt consultant sau planificator financiar. Nu recomand niciun fel de investitie in niciun produs. Tot ce scriu atat in acest articol cat si pe blog nu este altceva decat o opinie personala. Sunt banii tai si este treaba ta ce faci cu ei.

12 thoughts on “Perspectivele anului 2019”

  1. Pfoa, chiar ca a fost un articol plin de date.

    “va rog sa nu luati parerea mea ca un adevar absolut. Nu sunt oracol”. Imi place exrimarea.

    Credeam ca vei uita in acest articol de aventurier. Prinde atat de bine interventia lui, care pune intrebarile pentru cititor.

    Multumesc ca ai adunat aceste date si le-ai impartasit. Asa imi largesc perspectiva.

    Chestia asta cu bogatii care devin tot mai bogati mi se pare ok, daca merita. Au facut sau fac ceva pentru bogatie.

    Ce nu inteleg eu, de ce saracii devin tot mai saraci? Ce fac ei sa creasca un pic? Le pun legile bete in roate sau se impiedica ei insisi sa creasca?

  2. Da, e foarte frustrant. Bogatii pot fenta taxele pentru ca ei au banii, deci puterea, iar saracii se lovesc de ele, nu le pot evita. Dupa ce ca au putini bani, mai pierd din ei si in acest mod. Da, frustrant si cred ca si nedrept…
    Multumim, Bogdan.

  3. Foarte util articolul Bogdan! Felicitari! Se vede clar ca bancile sunt mult mai solide astazi vs 2008. Cred ca suntem intr-o prioada cu multe puncte bune si multe puncte proaste si din acest motiv iurmatorii 1-2 ani pot fi destul de incerti, fara o directie clara.

  4. Foarte util articolul! Mi se pare incredibil ca gasim in Romania o asemenea calitate a unui articol pus free pe un blog. Felicitari domnule carutacubani.

    De fiecare data verific mailul sa vad ce ai mai scris, cred ca e singurul blog din RO pe care il citesc cu foarte mare interes si stiu ca am de invatat ceva din el de fiecare data.

    Again, good job si la mai multe!

  5. Multumim Bogdan! Trebuie sa recunosc ca habar nu aveam ce este un CDO (nu ca acum il inteleg perfect, insa macar stiu mai mult decat inainte), insa dupa ce am vazut acum 1 ora, The Big Short, mi s-a aprins beculetul in cap si mi-am adus aminte de locul de unde auzisem de CDO si a trebuit sa ma intorc sa recitesc articolul tau.

    Acum vine si intrebarea: Ce ii impiedica sa fabrice din nou CLO-uri sintetice (vanzarea de bucati din CLO-ul initial impachetate frumos, pentru a crea CLO-uri noi la patrat ) ?
    Reglementorii au luat actiuni dupa investigatiile din 2009, pentru a preveni ca aceste tertipuri?

    Or fi marit ei rezervele bancare de la 2% la 6-7%, insa si volumul monetar in circulatie a crescut de 4-5x (in urma printarii de noi bancnote) fata de volumul din 2008. Asta se traduce ca avem un volum de imprumuturi de 4-5x mai mare ca atunci.

    Ar fi stupid ca urmatoarea criza sa aibe chiar si o particica din cauza care o va produce , aceste CLO-uri simple sau sintetice.

    Cu cat intelegi mai mult de cum functioneaza sistemul asta, cu atat mai tare te ingrozesti de ce va urma.

    1. O institutie financiara poate scoate (aproape) orice produs, atat timp cat are cautare. Ba mai mult, daca esti o institutie financiara, sau chiar si un miliardar, poti contacta o alta institutie financiara si poti propune tu contracte / pariuri/ produse etc.

  6. bun bun …articolul
    despre IPO-urile din 2019 pe cand un articol?
    cate ceva despre bvb ro , index, firme romanesti, banci romanesti ,taxa 114

  7. Salutare, foarte bun articolul!
    In Ianuarie 2019 din state s-au retras 25 de miliarde din USD din ETF uri desi piata de actiuni inregistrat un trend ascendent.
    Imi pare cam ciudata decorelarea.
    Care ar fi explicatia?

Dă-i un răspuns lui Domnul CarutaCuBani Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.