Cash. Cat si de ce ?

Bine te-am regasit aventurierule. Astazi voi vorbi nitel despre cash. In toata aceasta ecuatie a independentei financiare si cash-ul joaca un rol important. In acest articol iti voi expune strategia mea cu privire la cash.

Ca sa fie clar de la inceput, in momentul in care zic cash ma refer la bani care sunt disponibili IMEDIAT, producand si un randament foarte mic. De exemplu banii tinuti in cont-ul curent sau intr-un depozit la banca.

O rata mare de economisire se traduce prin mult cash nu-i asa ?

Nu este niciun secret ca am o rata de economisire foarte mare (77.82% pe 2018), iar acest lucru te-ar putea induce in eroare, crezand ca am si mult cash. Realitatea este ca nu am atat de mult. Rezervele mele de cash tind sa fluctueze un pic insa in general am aproape 0 (zero) cash.

Full disclosure alert: De fapt misiunea mea este sa am cat mai putin cash posibil (a se citi chiar minus in anumite cazuri).

Domnule CarutaCuBani, atat de noob esti de nu ai un fond de urgenta ce iti acopera cheltuielile lunare timp de 6 luni ?

OK, definitie: noob = newbie, adica incepator, avand o tenta rautacioasa. Am simtit nevoia sa explic acest termen caci nu stiu cati din cititori au fost la fel de dorks ca mine in adolescenta, fiind un impatimit al jocurilor online (warcraft sau dota) unde se folosea aceasta expresie foarte des. Good old memories.

Revenind, la inceput aveam un fond de urgenta ce imi acoperea 6 luni de cheltuieli. Dupa un timp insa am renuntat la el. Motivele sunt multiple

  • Doar uitandu-ne la rata de economisire de 77% putem imediat intelege ca dintr-un singur salariu lunar pot trai confortabil 4 luni.
  • In acelasi timp perioada de preaviz in cazul in care sunt dat afara este de 2 luni. Acest lucru inseamna ca pot trai lejer 8 luni cu banii pe aceste 2 luni.

Sincer, cele 2 motive prezentate ar fi fost suficiente incat sa ma faca sa renunt la fondul de urgenta insa inca n-am terminat.

  • Daca sunt dat afara de la job primesc ajutor de somaj timp de un an care reprezinta 60% din media salariilor pe ultimile luni. Cu alte cuvinte, mai mult decat imi trebuie.

Cum ramane cu eventualele cheltuieli mari neasteptate ca urgentele medicale ?

Simplu. am asigurare medicala (obligatorie) atat in Belgia cat si in Luxembourg. Mai mult decat atat, mai am si o asigurare suplimentara platita de compania sotiei care acopera partea de cheltuieli care nu este acoperita de asigurarea obligatorie. Aceasta este buna pentru cazuri mai grave, sau acces la zone mai ‘premium’.

Daca aceasta cheltuiala neasteptata nu este medicala ? De exemplu nu ai un fond pentru vacante ?

Pentru aceste lucruri am cardurile de credit. Pot sa folosesc banii bancii fara sa platesc dobanda atat timp cat pun la loc ce am luat in mai putin de 2 luni. Cat despre vacante, nu am nevoie de un fond special. Pot acoperi aceste cheltuieli din salariu lunar.

Nu ai nevoie de cash ca sa  profiti in cazul in care piata bursiera/imobiliara scade  ? Sa cumperi ‘la discount’ ?

Buna intrebare aventurierule, o asteptam. Nu conteaza unde citesti despre bani si investitii, vei invata ca trebuie sa ai niste cash pusi deoparte in cazul in care apare oportunitatea perfecta de a investi in ceva la discount. Este complet adevarat, insa implementarea difera de la persoana la persoana. Cum imi place mie sa zic: nu ideea, ci implementarea face toti banii.

Cash-ul – accesul la discounturi

Este adevarat ca in timpul unei caderi ale pietei bursiere (aproape) totul devine mai ieftin si este super daca ai banii necesari (cash) de a profita de acest lucru.

Totusi, hai sa trecem de cuvinte, care suna super, si sa ne gandim putin mai mult. Nu este ca si cum piata cade azi cu 50% si maine s-a intors la valoarea ei originala. Apropo, sper ca este evident faptul ca daca piata a cazut cu 50%, apoi trebuie sa creasca cu 100% ca sa revina la nivelul initial.

Piata bursiera

Hai sa luam ca exemplu clasicul S&P500 si sa urmarim evolutia acestuia.

Putem observa cu usurinta in graficul de mai sus caderea ce s-a produs in 2008. Chiar daca piata a cazut intr-adevar foarte mult, nu s-a intamplat intr-o secunda. De fapt scaderea a inceput undeva pe la sfarsitul lui 2007 si a atins minimum undeva in Martie 2009. In tot acest timp (un an si jumatate) as avea mai mult decat suficient timp sa strang banii necesari pentru a profita de scadere. Nu mai zic ca a mai durat pana in 2013 sa-si revina la nivelul de dinaintea declansarii crizei.

Nu intru acum in detalii cum as profita in mod practic ca nu este nici locul nici momentul, insa iarasi, daca trecem peste cuvintele care suna frumos “profita de scadere si cumpara la discount”, cat de usor crezi ca este sa si faci acest lucru ? Uitandu-te la un grafic in trecut este usor sa iti dai seama unde a fost minimum, dar ‘live’ iti garantez eu ca nu vei nimeri momentul.

Imobiliare

In cazul imobiliarelor este aceeasi poveste. Sa luam de data aceasta Romania ca exemplu unde preturile au inceput sa scada undeva prin 2009 (sau sfarsit 2008 ? whatever). Au trecut aproape 4 ani pana preturile au ajuns la minime, adica in 2013. Iarasi, aceeasi poveste, suficient de mult timp pentru a profita de situatie.

Cash – in prezent

In loc sa stau cu poponetul pe cash asteptand sa cada piata, prefer sa o calaresc. De ce sa pierd toate cresterile doar pentru probabilitatea ca la un moment dat ea sa scada ? Si chiar daca va cadea, crezi ca vei stii care este minimum pana unde poate ajunge ? Gandit la rece punem practic in comparatie un joc de noroc vs. pierderea unui castig potential.

In timp ce anumite persoane prefera sa tina undeva intre 5%-10% din avere in cash, eu prefer sa investesc tot.

Acest tip de gandire este intr-adevar una agresiva insa:

  1. Sunt tanar. Timpul e de partea mea si vreau sa profit. Vreau sa ofer dobanzii compuse destul timp si sume absolute importante astfel incat sa isi arate puterea ei la valori maxime.
  2. In fiecare luna generez o suma consistenta de bani pe care o investesc. Acest lucru inseamna ca pe timpul unei caderi pot aduna rapid destul cash incat sa profit. Asta daca nu raman fara loc de munca evident 🙂
  3. Am mereu pregatita o anumita suma pe care o poti considera oarecum cash, dar este chiar mai bine de atat. In realitate am banii bagati in money market (habar n-am cum se traduce in romana) si ii pot retrage oricand fara sa pierd nimic, dobanzile fiind-mi varsate lunar, iar comisioanele de transfer (in, out) sunt un mare 0 (zero).  Dobanzile sunt evident mai mari decat clasicele depozite bancare, de aceea nu consider ca este cash.
  4. Nu in ultimul rand, pe timp de cadere serioasa profit de preturi joase prin rebalansari intre diferite tipuri de vehicule investitionale. Aici vorbesc in principiu de bear market-uri in V, dar nu numai. Hmm, poate scriu si despre asta la un moment dat.

Cash – in viitor

Bineinteles, nu voi utiliza aceasta strategie toata viata. O folosesc acum caci sunt in perioada de acumulare. Cand voi ajunge la finalul perioadei de acumulare, cu siguranta voi avea si cash, probabil sub forma de depozite bancare ( sincer inca nu stiu exact sub ce forma).

Motivul este foarte simplu. Daca sunt independent financiar si nu ma mai bazez pe venituri active (de exemplu salariu) atunci toate veniturile mele vor fi generate de investitii (chirii, dividende, vanzari actiuni/obligatiuni etc). Toate bune si frumoase numai ca pe timp de bear market, venitul meu va scadea pe toate fronturile:

  • Chiriile vor scadea
  • Dividendele nu vor mai fi atat de grase si frumoase.
  • Vanzare de ETF-uri – doamne fereste de asa ceva. Este ultimul lucru pe care vreau sa-l fac cand preturile sunt jos.

Sa inteleg ca te vei reapuca de munca pentru a avea un venit activ (salariu) ?

Nicidecum. Raspunsul este: perna de cash. Am nevoie de o perna de cash pe care sa ma bazez in astfel de situatii.

  1. In loc sa vand instrumente financiare la preturi mici voi utiliza perna de cash pentru a-mi acoperi cheltuielile
  1. Daca folosesc chirii / dividende / dobanzi ca venituri, acestea vor scadea pe perioada unei crize / recesiuni. Se prea poate ca noua suma generata sa nu-mi mai acopere in totalitate cheltuielile necesare. Aceasta gaura va fi umpluta de pernuta mea scumpa de cash.
  1. Cand piata isi revine, evident voi genera mai mult decat este necesar, asa ca pot sa-mi umplu la loc perna de cash. Astfel voi fi pregatit pentru urmatoarea perioada de bear market.
  1. Repeat.

Cat cash vrei sa contina acest cash cushion ?

Nu-ti pot da momentan o suma fixa. Am in schimb in spate multe sheet-uri in excel pline de calcule si grafice. Depinde de investitiile pe care le voi fi acumulat la acel moment; perna de cash ar trebui sa ma ajute sa trec prin cea mai groaznica criza cunoscuta pana acum timp de minimum 2 ani. Lucrurile nu-s straightforward caci chiar si pe timp de criza, tot generezi dividende, chirii etc, doar ca la valori mai mici. Om trai si om vedea.

Concluzie

Nu recomand nimanui sa urmeze aceasta strategie cand vine vorba de cash. Din afara arata agresiva si riscanta, si chiar asa si este pentru multi. Doar faptul ca strategia este facuta manusa pentru mine face ca aceasta metoda sa nu fie riscanta in cazul meu. Atunci cand m-am decis sa o iau pe aceasta cale am luat in calcul atat personalitatea mea cat si situatia financiara personala.

Ciao si pe curand.

Disclamer: Nu sunt consultant sau planificator financiar. Nu recomand niciun fel de investitie in niciun produs. Tot ce scriu atat in acest articol cat si pe blog nu este altceva decat o opinie personala. Sunt banii tai si este treaba ta ce faci cu ei.

16 thoughts on “Cash. Cat si de ce ?”

    1. Nu trebuie nimeni si nimic sa te grabeasca. Investeste-i atunci cand esti sigura si convinsa ca este cel mai bine pentru situatia ta personala 😉

  1. Salut,
    Urmaresc de ceva timp articolele tale (interesante si intrigante in acelasi timp) .
    Sunt cateva lucruri pe care nu le inteleg. Investesti pe piata din SUA in euro, care este motivul?
    Multumesc.

    1. Salut, nu investesc doar in SUA. Investesc in medie ponderata pe capitalizare globala, deci si in China si UK si Germania etc. Cumpar produsele in EUR caci traiesc in Europa iar veniturile si cheltuielile sunt in EUR.

  2. Un alt articol excelent, felicitari.

    Deoarece eu am o abordare diferita, as vrea sa subliniez si eu doua aspecte ce ar trebui luate in considerare cand se face o asemenea analiza:

    1. Cresterea actiunilor, desi se face in timp cum spuneai, nu este liniara. Ceea ce inseamna ca pierderea catorva zile inseamna castiguri semnificativ mai mici (chiar la jumatate uneori din cauza ca se pierde “compunerea” din perioada urmatoare cresterii bruste)

    “According to JP Morgan’s Guide to Retirement 2016, an investor with $10,000 in the S&P 500 index who stayed fully invested between January 2, 1996 and December 31, 2015, would have more than $48,000. An investor who missed 10 of the best days in the market each year would have only $24,070. A very skittish investor who missed 30 of the best days, would have less than what he or she started with – $9,907 to be exact.”

    Sursa: https://www.investopedia.com/articles/investing/021116/3-reasons-not-sell-after-market-downturn.asp

    2. De asemenea un anumit grad de lichiditate ajuta investitorul sa beneficieze de discounturi conjuncturale. De exemplu a 2-a zi dupa celebra OUG-114 eu am cumparat Nuclearelectica la discount ce avea un dividend considerabil permitandu-mi un randament (teoretic momentan) de aprox. 15% in 8 zile (se complica calculul cu impozit/comisioane dar pe acolo ma situez cu aceasta investitie). Desi imprumutul poate fi o alternativa, apetitul la risc cu bani imprumutati cred ca scade considerabil.

    In mod clar greseala majoraritatii este sa se stea pe mai mult cash decat are sens, eu am o teorie ca vine din radacinile noastre comuniste 🙂

  3. Buna si felicitari pentru acest blog. In Romania este destul de complicat sa investesti in bursele din afara. Ne poti spune ce platforme folosesti? Ce parere ai despre etoro?

  4. La ce va referiti la punctul 3 cand spuneti ca va bazati pe “money market” ? nu cunosc conceptul si as dori sa aflu ce inseamna. E vorba de obligatiuni de stat, bonuri de trezorerie sau altceva?
    Va multumesc pt raspuns!

  5. Cand vom avea un articol despre cum putem optimiza fiscal cumpararea de ETFuri internationale din Romania astfel incat sa avem comisioane minime de tranzactionare si 0 taxe pe dividende si capital gains? Este singurul subiect crucial pe care nimeni din blogosfera nu l-a abordat pana acum.

      1. Am discutat cu Andrei, baiatul care se ocupa de intermedierea produselor unit-linked si mi-a povestit avantajele acestui tip de produs, mentionand totodata ca spre deosebire de ETFuri, produsele sunt asigurate si reasigurate, ceea ce implica niste costuri, costuri pe care ETFurile nu le au pentru ca nu te asigura de nimic si, in plus, ca costul acesta de administrare de 1,29% la RON este aproape egal cu costul pe care l-ai plati la ETFuri pe capital gains.

        Mai mult, se mai aplica 3% din valoarea soldului pe primii 2 ani si intre 5% si 2.5% comisioane de subscriere in functie de valoarea soldului pe parcursul contractului. Inteleg ca cuantumul acestor comisioane se amortizeaza mai usor pe o perioada mai lunga astfel incat am ajunge la un TER redus. Totusi, mi-a spus ca tu erai foarte nemultumit de acest tip de produs si ca ati avut chiar si o discutie in contradictoriu, dar nu am inteles exact care sunt argumentele.

        Eu nu vreau sa iau decizii financiare emotionale, bazate pe impresii, ci sa inteleg care sunt argumentele care stau in spatele deciziilor respective. De ce consideri ca 1.29% comision de administrare este prea mare, cata vreme la unit-linked nu platesti impozit pe capital gains (dobanzi) in timp ce la ETF ai acel 10%. Stiu ca ai spus ca se poate evita, dar nu ai mentionat cum. Deci deocamdata aceasta varianta ramane la stadiul de hoax.

        Vreau sa inteleg daca consideri ca toate asigurarile de tip unit linked sunt junkuri sau doar unele dintre ele. In definitiv, cata vreme ele urmaresc acelasi indice, cred ca trebuie facuta o analiza comparativa a comisioanelor si taxelor platite pentru fiecare tip de produs. In cazul asta unit linked vs ETF.

        Referitor la ETF se nasc cateva intrebari:

        a) cine plateste costul neasigurarii in caz de frauda/faliment al administratorului/custodelui ETFului?

        b) in ce masura ne afecteaza profitabilitatea comisoanele de brokeraj si ce solutii avem pentru minimizarea acestora

        c) cum puteam sa ocolim legal plata taxelor si sa nu platim nimic pe dividende, respectiv capital gains

        Din ce am inteles, nu ai identificat inca o solutie viabila si pentru Romania, niciunul din brokerii de pe piata locala nesatisfacandu-te. Acestea fiind spuse, intrucat nu avem solutii cost-effective pe piata locala, consideri in continuare ca produsul de asigurare unit-linked nu este profitabil sau poate fi o optiune viabila in absenta altor optiuni mai bune?

        1. Victor, ia-o usor, nu te grabeste nimeni, in special cand vine vorba despre investitii.

          Vazand comentariile tale pe blog, am impresia ca abia ai inceput sa citesti despre investitii si inca nu ai bazele puse la punct. De exemplu daca ma intrebi de ce este mai eficient sa platesti 0.1%-0.2% TER + 10% capital gains vs 1.29% TER fara capital gains long term, imi arata ca niste lucruri fundamentale lipsesc din bagajul tau educational. Ca fapt divers insa, da, se poate evita capital gains pe ETF-uri si de catre romani, iar persoanele cu care am facut coaching stiu cum, insa nu pot vorbi despre acest lucru fara sa fie prezente niste fundamente serioase.

          Nu pot intr-un comentariu sa-ti raspund la intrebarile tale, plus ca nu te-ar ajuta. Trebuie sa o iei cu inceputul, sa inveti bazele. Cel mai bun sfat pe care ti-l pot da insa: nu lua sfaturi de investitii de la persoane care iau comisioane daca tu cumperi produsele oferite de ei 😉 Common sense I would say…

          1. Am inteles. Sper sa am si eu ocazia sa fiu coachuit de un profesionist. Chiar daca sunt la inceput, sunt foarte motivat sa invat si sa aplic sfaturile tale. Nu stapanesc foarte bine partea de comisioane si fiscalitate, dar vreau sa inteleg cum functioneaza inainte sa risc bani reali. Pana nu ma voi edifica, mai bine pierd 0.5% putere de cumparare tinand banii in depozite.

            Referitor la 1.29% TER, persoana cu care am discutat mi-a explicat ca 10%*10% este egal tot cu 1%, referindu-se la un 10% dintr-un randament de aproximativ 10% pe termen lung. Tocmai de aceea nu intelegeam care este treaba. E clar ca fac o confuzie in ceea ce priveste comisioanele, fiindca nu stiu exact fiecare tip de produs. Despre asigurarile de tip unit linked tot ce am auzit este ca sunt teapa, adica au comisioane de administrare mari.

            Depinde insa cum prezinti o informatie. Sunt oameni care considera ca daca cumperi un imobil si il inchiriezi, el se plateste singur si ca dupa 30 de ani, te trezesti cu zeci de mii de EUR in plus. O astfel de afirmatie pare sa aiba sens daca nu o pui pe hartie. In realitate, chiar daca nu stiu cum sa o dezmint exact, este absurd sa crezi ca un apartament se poate plati singur din moment ce tu nu ai creat nicio valoare adaugata.

          2. Referitor la 1.29% TER, persoana cu care am discutat mi-a explicat ca 10%*10% este egal tot cu 1%, referindu-se la un 10% dintr-un randament de aproximativ 10% pe termen lung.

            Cea mai buna gluma. Desigur, este adevarat, dar doar pentru primul an. Efectul dobanzii compuse nu se aplica doar in sens pozitiv pentru investitor. Se aplica si in sens negativ pentru investitor daca vorbim despre TER 😉 Te incurajez sa deschizi un excel si sa calculezi singur chiar daca poate iti ia mult timp pana iti dai seama cum. Asa vei invata cel mai bine. In plus, iti garantez ca vei ramane socat.

  6. Nu te contrazic, sunt convins ca ai dreptate. Esti mult mai experimentat ca mine si sunt constient ca eu am multe lacune si nu stapanesc toate aceste concepte. Tocmai de aceea mi-am exprimat interesul pentru coaching, sper sa prind si eu aceasta oferta fiindca spre deosebire de altii, eu chiar am sume consistente pe care le pot investi. Ca sa fiu optimist, imi lipseste doar know-how-ul 🙂

  7. Bogdan, am o intrebare. Sa zicem ca ne-am facut planul de investitii si am decis sa mergem 100% pe equities. Avem stranse niste sume de bani. Care ar trebui sa fie raportul intre lump sum-ul (suma care incepem) si sumele pe care le putem economisi, respectiv investi lunar/anual? Este rezonabil ca suma de start sa nu depaseasca sumele pe care le putem depune lunar?

    Sa luam un scenariu extrem. Avem 100,000 EUR cash savings. Putem economisi/investi lunar doar 200 EUR de acum incolo. Asta inseamna 2,500 EUR/an. Avem un raport de 40 intre suma initiala si sumele pe care le putem depune anual. Nu este un grad prea mare de polarizare, un risc ridicat sa facem asta? In acest caz, nu este mai indicat sa pastram 90% cash cushion pentru oportunitati, sa investim doar 10% lump sum si sa facem DCA cu sumele pe care le putem investi lunar, iar la momentul oportun (market crashes) sa adaugam si restul sumelor?

    P.S: O alta varianta pentru LSI in cazul unor sume mai mari o reprezinta investitiile imobiliare. Daca la actiuni poti face DCA, la real estate merge doar LSI. Deci acolo poate este mai indicat de marcat niste corectii.

Leave a Reply to petcu nicu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.